Guvernantii au confiscat vizita lui Bush

PNL acuza partidul de guvernamant de "confiscarea" vizitei in Romania a presedintelui american, George W. Bush. "Felul in care PSD si-a invitat, la manifestatia din Piata Revolutiei, numai membrii de partid aminteste de evenimentele publice de pe vremea lui Ceausescu. Este o abordare total nedemocratica si dictatoriala", a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, purtatorul de cuvant al PNL, deputatul Eugen Nicolaescu. El a precizat ca nici un lider liberal nu fusese inca invitat sa participe la manifestarile prilejuite de vizita lui Bush, desi existau informatii ca presedintele PNL, Theodor Stolojan, urma sa primeasca, de la Cotroceni, o invitatie pentru tribuna oficiala din Piata Revolutiei. Alti reprezentanti ai PNL primisera insa invitatii de la Ambasada SUA din Romania.

Hotelierii romani nu stiu sa zambeasca

Sunt foarte impresionat de potentialul dvs. turistic. Dar am impresia ca este, inca, mult de lucru in Romania. Ma refer la lipsurile in primirea turistilor, dar si in priceperea de a-i face sa se simta atat de bine, incat sa-si doreasca sa revina, aducand cu ei si pe altii. Exista si o cunoastere externa, ca sa spun asa, foarte limitata. Unii mai stiu de existenta litoralului, a Transilvaniei, cu Dracula si vampirii ei, iar despre Bucuresti, ca acolo a fost "Palatul lui Ceausescu". Din pacate, in afara de aceste clisee, este o necunoastere totala a Romaniei si a ofertei sale turistice. Un teribil deficit de imagine. Pe de alta parte, trebuie sa se imbunatateasca calitatea serviciilor. Si este vorba nu numai de o foarte buna pregatire profesionala, dar si de un zambet frumos. Acesta lipseste uneori aproape cu desavarsire! Si, macar, de 12 cuvinte in limbile de circulatie internationala, pe care, obligatoriu, sa le stie cameristele, barmanii. Intampinat cu binete in limba lui, turistului i se lumineaza fata.

Unde ne poate prinde Anul Nou

Pe plaja la Varadero Cuba inseamna Che Guevarra, Fidel Castro, dar si plaje insorite si constructii de epoca. Majoritatea cladirilor si bisericilor din Havana, construite in perioada coloniala, sunt monumente istorice care se afla in patrimoniul UNESCO. Capitala Cubei a fost fondata in 1519, fiind in prezent un oras bogat in traditii si legende. Cea mai importanta destinatie turistica cubaneza este Varadero. Statiune de la Marea Caraibelor, Varadero inseamna kilometri de nisip alb si o mare concentrare de hoteluri de lux. Aici va invita "Paralela 45" sa petreceti un Revelion de neuitat. Pretul excursiei este de 1.790 dolari, plus 650.000 lei/persoana. Sunt incluse: transportul cu avionul, 8 nopti cazare cu demipensiune intr-un hotel de 4 stele din Varadero, o noapte cazare cu demipensiune intr-un hotel de 3 stele, in Havana, cina de Revelion in Varadero si transferurile locale. Termenul-limita de inscriere - inceputul lunii decembrie. Mai multe informatii la tel.: 313.44.50 sau 311.19.60. Insula Coralilor din Thailanda CMB Travel va propune sa uitati de paltoane si fulare si sa petreceti o vacanta de neuitat in "Tara Surasului". Se garanteaza: 7 zile de plaja in Pattaya, unde va fi organizata si cina de Revelion, si 3 zile in "Orasul Ingerilor" - Bangkok. In capitala Thailandei veti putea vizita templele Wat TraiMit (aici se afla cea mai mare statuie de aur a lui Buddha), Wat Po, Templul de marmura, Palatul Regal si Galeria Pietrelor Pretioase. Insula Coralilor, situata la mica distanta de Pattaya, este renumita pentru nisipul fin. Coralii, fauna si flora marina pot fi admirate din ambarcatiunea cu fund de sticla cu care veti calatori. Programul cuprinde si un tur al Istanbulului (intrari incluse la Palatul Topkapi si la Moscheea Albastra), in intervalul dintre cele doua zboruri. Pretul este de 1.587 dolari/persoana in camera dubla. Acesta include un program de 10 zile - transport cu avionul, turul Istanbulului, transfer Bangkok-Pattaya-Bangkok, cazare 6 nopti in Pattaya, tur al Insulei Coralilor (pranz inclus), cina de Revelion, cazare 2 nopti in Bangkok, turul capitalei (pranz inclus) si asistenta turistica locala. Numarul de locuri este limitat, termenul-limita de inscriere fiind 26 noiembrie. Mai multe informatii la tel.: 210.54.64 sau 210.52.44. Hurghada - un acvariu in desertAnul Nou v-ar putea prinde intr-o asezare de beduini, intr-un submarin sau la bordul unui vapor cu fund de sticla, care aluneca peste corali. Hurghada, cea mai frumoasa statiune de pe litoralul egiptean al Marii Rosii, este un superb acvariu natural inconjurat de desert, care ofera toate aceste posibilitati. La doar 3 ore de zbor direct de Romania, puteti petrece Revelionul in bikini, la 22' C sau intr-un hotel de lux, cu camere cu vedere la mare sau la munte. Din Hurghada se pleaca in croaziera pe insula Giftun, la Cairo, pentru vizitarea piramidelor si a Sfinxului, sau la Luxor. Tot aici vi se propun experiente unice, cum ar fi un safari in desert, calaritul camilelor si scufundari in universul subacvatic fascinant al Marii Rosii. J'Info Tours organizeaza sejururi in hoteluri de 4 si 5 stele, la preturi mergand pana la maximum 555 dolari/persoana, cu transportul aerian si transferul la hotel. Agentia poate fi contactata in Bucuresti, Bd. Magheru 22, tel. 222.83.83 sau Splaiul Independentei 2F, tel. 314.76.37, in Brasov, Piata Sfatului 12-14, tel. 414.400, Cluj-Napoca, str. Memorandului 16, tel. 195.267, Constanta, Bd. Tomis 60, tel. 551.150 sau 0740.258.000, 0721.208.888.

Moartea pe schiuri

Nici n-a inceput bine sezonul ca in Elvetia doi schiori au fost striviti de o avalansa. Ploi si alunecari de teren au izolat, zile in sir, turistii in cabanele din Alpi. Un autocar s-a rasturnat in Austria. La Pamplona, cinci tineri s-au ales cu coastele rupte, iar un american a paralizat, calcat fiind pe spate de catre o cireada de tauri. In Yemen, calatorului ii sade bine cu drumul, fiindca, atunci cand se opreste, acolo ramane. Inseamna ca a fost luat ostatic de gruparile de gherila. Nici in Asia, viata turistului nu e usoara. Tot felul de insecte, serpi si rozatoare abia asteapta sa-i faca felul, daca nu cumva le-a pus deja pe fuga explozia unui automobil-capcana. La bordul pachebotului de superlux nu pandeste decat o singura primejdie, dar trebuie tinut cont si de aceasta: fierul este mai greu decat apa si, invariabil, in caz de accident vaporul calatoreste de sus in jos. Cu toate astea, milioane de oameni isi parasesc fotoliile confortabile de acasa pentru a lua cu asalt partiile periculoase din Austria, pentru a face surf in apele infestate de rechini si kamikaze din Orient sau pentru a-si cauta iceberg-ul ucigas pe oceanele lumii. Si doar cateva zeci de mii vin in Romania, unde teroristii se ocupa de licee, nu de discoteci, unde zapezile nu prea cad din cer, ca sa aiba de ce s-o ia la vale, peste sat, si unde nu se gasesc cuburi de gheata nici macar in cola. E drept ca nu prea sunt distractii si ca muzeele strang praful, in loc sa stranga publicul, dar nici nu risca mai nimic. Se pare deci ca turistul e un individ excentric, care prefera sa moara la propriu decat sa moara de plictiseala.

O saptamana de refacere la Mamaia din Baragan

Aneta B. este pensionara, locuieste intr-un sat din Neamt si n-a ajuns inca la mare. "Am venit in Lacu Sarat pentru tratament si ca sa stau si eu, macar o data, la hotel. Am auzit ca aici apa e la fel ca la mare si ca iti trece reumatismul cu "procedurile" pe care ti le fac". Intr-adevar, dupa o sedinta de kinetoterapie in bazinul cu apa "trasa" din lac, poti sa juri ca ai iesit din mare: sarea ti se usuca pe corp, iar durerile au disparut ca prin farmec. Dl. Ciobanu, cum s-a recomandat un turist venit pe cont propriu din Arges, ne-a declarat: "Am vrut sa vad, doua zile, cum este in aceasta statiune si daca merita sa vin cu sotia, la bai. Sincer va spun, ma temeam de frig, dar e prima oara cand stau intr-o camera cu termopan si pot spune ca merita". Hotelurile au fost renovate in ultimii ani, iar preturile sunt accesibile. Cazarea, pe cont propriu, costa 200.000 de lei pe zi, cu mic dejun inclus, iar pensiunea completa face 300.000 de lei. Intre 15 noiembrie si 15 decembrie, ca si intre 15 ianuarie 2003 - 15 martie 2003, programul "O saptamana de refacere" constituie o superoferta: 7 zile - 940.000 de lei, cu mic dejun si o procedura terapeutica incluse. Daca medicul statiunii recomanda si alte tratamente, se achita suplimentar 13.500 de lei pentru fiecare procedura. Altfel, acestea ar costa 35-40.000 de lei. Pretul tratamentului e fara concurenta. Cu acesti bani se poate obtine o sedinta laser, impachetari sau cataplasme cu namol terapeutic, acupunctura, kinetoterapie in bazin sau cada. Statiunea Lacu Sarat, neglijata in anii '90, a inceput sa-si revina, iar personalul este mai amabil ca in alte parti, poate si pentru ca in Braila nu prea mai sunt alte "surse" de locuri de munca. Factorii naturali de cura, namolul si apa lacului, permit urmarirea unor obiective profilactice, dar si de terapie sau de recuperare in boli cronice. Sunt indicati in afectiuni locomotorii, neurologice, dermatologice, ginecologice, ca si in unele boli profesionale.

Cresc pensiile

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, a anuntat ieri la Palatul Victoria ca, incepand cu luna decembrie, peste 6 milioane de pensionari vor avea pensii majorate. Conform unei hotarari aprobate de Guvern, doar pensiile care nu depaseau in noiembrie 6.485.784 lei vor fi indexate. Cresterea va fi diferentiata: cu 4,2% pentru aproximativ 4.140.000 de pensionari (din care circa 1,8 milioane din agricultura) si cu 5% pentru pensionarii cu vechime completa si limita de varsta care si-au deschis drepturile de pensie inainte de 1999. Pensia medie pentru vechime completa va ajunge la 2.356.980 lei, iar pensia medie a agricultorilor va fi de 380.000 lei. Pensiile militare de stat, stabilite inainte de aprilie 2001, vor fi majorate cu 6%, iar cele din sistemul IOVR, ale invalizilor, vaduvelor si veteranilor de razboi vor creste cu 4,2%. Indexarea cea mai mica, de doar 2%, se va aplica pentru circa 300.000 de persoane care s-au pensionat in perioada 1 ianuarie 1999 - 31 martie 2001.

Kurt Treptow in celula de lux

Dupa "corectia" incasata de la colegii de celula, istoricul american Kurt Treptow (40 de ani) a fost mutat intr-o "celula de lux", cu detinuti mai putin periculosi. Americanul, judecat pentru infractiuni sexuale, imparte acum celula cu un procuror condamnat pentru luare de mita si un portar de fotbal invinuit de lovituri cauzatoare de moarte. Magistratul ajuns dupa gratii este Sebastian Popa, fost procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi, iar sportivul este Constantin Chirila, fost portar al echipei "Politehnica" Iasi. Desi a nimerit intr-un colectiv ceva mai linistit, Treptow este in continuare batjocorit de puscariasi. Cand iese la plimbare in curtea ingradita, Treptow este lovit cu obiecte gasite la indemana, este hulit si scuipat de puscariasi. Cand istoricul american se asaza sa serveasca masa, colegii lui de temnita, in semn de protest, lovesc cu putere vasele metalice.

Bucurestiul - un oras sub asediu

In asteptarea presedintelui George W. Bush, autoritatile romane continua pregatirile in forta. Masurile pentru protectia suitei americane sunt exceptionale. Unitatile Ministerului de Interne sunt in alarma, serviciile secrete impanzesc Capitala si, de marti, posibilele trasee ale coloanei oficiale sunt verificate din aer - de elicopterele Politiei si Armatei. La granitele Romaniei au fost dati in consemn cei trecuti pe o lista a posibililor teroristi. Controlul s-a inasprit si este monitorizat, "la centru", de agentii Secret Service. In Bucuresti, masurile de securitate sunt si mai drastice. Ieri, toate cosurile de gunoi au fost scoase de pe stalpi pe bulevardele Aviatorilor, Kiseleff, Constantin Prezan si in Piata Victoriei. Pubelele - care se afla pe traseul coloanei oficiale - au fost scotocite si urcate in masinile ADP-ului. Piata Revolutiei devenise, ieri, un santier pazit de zeci de agenti secreti. Muncitori asamblau scena de pe care presedintele SUA le va vorbi romanilor, sub atenta supraveghere a politistilor, SPP-istilor si a unor "civili" cu traducatorul dupa ei. Scena principala este amplasata in fata Bibliotecii Centrale Universitare, astfel incat spatiul pentru un posibil atentat se reduce la maximum. Pe cladirile din jur se stabilesc posturile de observatie - dovada fiind alti trei civili care supravegheau zona de pe blocul de vizavi de Senat. Spatiul scenei fusese ingradit, iar muncitorii erau controlati cu detectorul de metale. Fiecare teava este studiata de luptatori inarmati ai Serviciului de Protectie si Paza, iar fiecare lada este verificata de agentii in civil. Langa gardurile de protectie, exista un dispozitiv al jandarmilor de la Brigada Speciala de Interventie care si-a deplasat in zona luptatorii din trupele anti-tero si agentii "civili". Muzeul National de Arta si-a inchis portile pana pe 26 noiembrie, iar zona a fost impanzita de anunturi prin care Brigada Politiei Rutiere ii roaga pe soferi sa nu mai parcheze in apropierea Senatului. In Piata Revolutiei au mai fost detasate, ieri, echipe care verificau stalpii de iluminat si parcarile din imprejurimi. Autoritatile au decis ca, sambata, Drumul National 1 sa fie inchis pe portiunea Aeroportul Otopeni - Bucuresti. Masura se va aplica de la ora noua dimineata, iar traficul spre Ploiesti va fi deviat pe DN1A si pe DN7 (Targoviste-Ploiesti). Cei care vin dinspre Ploiesti vor fi deviati inca din comuna Corbeanca. La fel, pe linia de centura nu se va circula in zona Otopeni. Sectorul de drum Afumati-Mogosoaia va fi inchis si supravegheat de echipe speciale. De altfel, pe intregul traseu pana in Bucuresti vor fi instalate dispozitive de paza impresionante. Locuitorii din Otopeni au fost deja instiintati ca nu au voie sa stea la fereastra sau sa deschida geamul. Nici macar de pe trotuar nu vor avea voie sa priveasca la coloana oficiala, ci din spatii special amenajate. Presedintele Ion Iliescu: "Invitarea la NATO este meritul Romaniei, al intregii societati"- Spre deosebire de dl. Emil Constantinescu, care in 1997 mergea la Madrid sperand intr-o minune, dumneavoastra, domnule presedinte, mergeti la Praga cu certitudinea ca minunea s-a produs: Romania va fi invitata sa se alature Aliantei Nord-Atlantice. Unii vor spune, poate, ca aceasta decizie este meritul actualei puteri, altii vor evoca, cu siguranta, pozitia transanta adoptata de precedenta guvernare, de partea NATO, in timpul razboiului din Iugoslavia. Vi se pare corecta o asemenea judecata? - Eu cred ca nu trebuie sa ne plasam in nici un fel de extreme. Este o acumulare. Este, in primul rand, optiunea Romaniei dupa Revolutia din Decembrie. Asta a fost politica noastra constanta, care decurge si din programul Revolutiei romane: deschiderea tarii spre Europa. Si apoi cele doua obiective au devenit obiectivele strategice ale Romaniei, nu ale unei forte politice anume. Iar eu cred ca este meritul Romaniei, al societatii romanesti, al fortelor politice. In ciuda multor controverse pe care le-am avut si a unor momente convulsive pe care le-a cunoscut viata politica imediat dupa revolutie, din anii '90 s-a mers totusi spre aceste doua obiective strategice majore ale Romaniei: integrarea in Uniunea Europeana si in NATO. Asa ca Praga, intr-un fel, este rezultatul acestei acumulari in viata noastra politica, pe de o parte, in transformarile pe care le-a cunoscut societatea romaneasca, pe de alta parte. Totodata, este rezultatul acumularii de experienta pe parcursul celor 8 ani de zile de participare a Romaniei in cadrul Parteneriatului pentru Pace. Aceasta colaborare a fost utila din toate punctele de vedere. Si, mai ales, in procesul de reformare a armatei. Noi, oricum, trebuia sa facem acest lucru. Dar am facut-o de asta-data fiind in interior. Prezenta ofiterilor nostri in aceasta activitate, prin Parteneriatul pentru Pace si apoi participarea Romaniei intr-o serie de actiuni - in Albania, in Kosovo, in Bosnia, ulterior in Macedonia - s-a bucurat intotdeauna de aprecieri inalte. Deci, eu cred ca a fost o acumulare, este meritul politic al tuturor fortelor politice. Este meritul societatii romanesti. - In ce masura credeti ca au contat in schimbarea de atitudine fata de Romania, dupa reuniunea de la Madrid, progresele noastre, pe care le-ati evocat, in plan militar, economic, al consolidarii democratiei si cat au influentat evolutiile de dupa atacul terorist de la 11 septembrie 2001? - In legatura cu Madridul, cred ca a fost un exces de zel, si la vremea respectiva eu am si atras atentia ca nu este cazul sa se pedaleze prea mult. Decizia era deja luata. Si acest lucru l-am perceput inca in 1995, in vizita oficiala pe care am facut-o in Statele Unite. Si atunci nu atat in discutiile la nivelul conducerilor - cu presedintele, cu Departamentul de Stat, cu Secretariatul de Aparare, care sunt mai diplomati in asemenea momente, ci mai ales in discutia la Institutul de analize strategice de la Los Angeles. Am simtit de atunci ca orice argumente am aduce noi nu mai prind si ca este clar ca decizia era luata pentru trei tari. In ce priveste 11 septembrie, eu cred ca decizia politica s-a luat inainte de atacul terorist. Si este edificator faptul ca inca in iunie, in vizita pe care a facut-o la Varsovia, presedintele Bush s-a referit la aceasta idee, a largirii robuste, de la Marea Baltica la Marea Neagra. Deci aceasta orientare a precedat evenimentele de la 11 septembrie. 11 septembrie a consolidat aceasta pozitie. Si aceasta pentru ca s-a ajuns la concluzia ca zona cea mai fragila a Europei s-a dovedit a fi tocmai aceasta zona din centru-sud european. Spatiul fost iugoslav. Si s-a vazut cat de utila a fost contributia tarilor din acest spatiu, mai ales a Romaniei si Bulgariei, ca tarile cele mai importante din vecinatatea imediata, ca factor de stabilitate, in general, in regiune si ca factor care a influentat nemijlocit inclusiv procesul de stabilitate care se desfasoara in aceasta zona. Pe de alta parte, Romania si Bulgaria au devenit puncte de legatura intre tarile membre NATO din spatiul european, din vest pana spre centru, si cele doua tari oarecum izolate, Grecia si Turcia. Atacul de la 11 septembrie a demonstrat, de asemenea, prezenta foarte activa a tarilor noastre in noua strategie impotriva terorismului, adversarul a tot ce inseamna civilizatie. Pentru ca, dincolo de largirea cu cele 7 tari, este o noua strategie care a aparut dupa 11 septembrie. - Ce le puteti spune romanilor care isi pun toate sperantele in NATO, crezand ca vor veni tarile occidentale sa ne rezolve problemele si ne vor scapa si de saracie, si de coruptie? - Am mai spus acest lucru. Sigur, nu putem astepta din intrarea in NATO rezolvarea problemelor noastre. Problemele noastre economice le rezolvam in Romania. Inclusiv aparitia de investitori straini este determinata, mai ales, de atractivitatea pe care o va reprezenta Romania ca spatiu de afaceri. - Ei vor avea, in urma invitarii la NATO, lumina verde pentru a veni in Romania... - Ce este, cred eu, important din acest punct de vedere este in primul rand factorul psihologic. Romanii vor simti ca, in fine, intram in randul lumii. Ca suntem acceptati ca parteneri, de SUA si tarile prospere ale Europei, care sunt in majoritate membre ale NATO. Pe de alta parte, cred ca optica despre Romania se va schimba in bine si va fi o incurajare si pentru investitori, pentru partenerii nostri economici, pentru ca vor avea mai multe certitudini ca e un spatiu de securitate, de stabilitate, in care se poate si merita sa investesti. - Este Romania pregatita sa-si asume raspunderea de a infaptui cerintele Aliantei in ce priveste dotarea si instruirea armatei si, totodata, sa poata sa faca fata unor eventuale angajari externe, de tipul celei din Afganistan? - Sigur, posibilitatile noastre sunt determinate de posibilitatile economiei nationale si de potentialul nostru economic. Insa partenerii nostri au apreciat ca, in ciuda limitelor si modestiei mijloacelor noastre economice, Romania a inteles si din punctul de vedere al reformarii armatei, si din punct de vedere al angajamentelor externe sa asigure anumite suplimentari bugetare pentru nevoile armatei. Cu 2,38% din PIB destinat armatei, prevederile bugetare pe anul in curs si anul viitor, ne situam chiar deasupra unor membre ale NATO. Deci, un efort necesar, desi, ca valoare absoluta, nu este extraordinar de mult. - Evident pentru ca 2,3 la suta din PIB-ul nostru inseamna foarte putin. - Raportat la o valoare absoluta, nu este extraordinar, dar s-a apreciat ca Romania intelege obligatiile ei si se angajeaza. De altfel, aceasta este o alta fata a monedei pe care trebuie s-o avem in vedere. Unii incearca sa ne acuze ca ar fi cam mult. Acest mult este relativ, dupa cum spuneam. Eu cred ca, daca n-am intra in NATO, inclusi in acest parteneriat, eforturile necesare... - Ar fi mai mari. - Ar fi, fara indoiala, mai greu de suportat. - Domnule presedinte, guvernul, in actuala sa alcatuire, este, dupa parerea dumneavoastra, la nivelul unei tari membre a NATO sau va trebui remaniat? - Remanierile nu tin de intrarea sau nu in NATO. - Tin de anumite performante pe care Alianta Nord-Atlantica le impune. - Performante care se reflecta inclusiv in criteriile de integrare in NATO. Dar eu cred ca este nevoie de o noua gandire asupra eficientei activitatii guvernamentale, a eficientei administratiei. Este un dialog pe care il avem nu numai cu NATO, cat mai ales cu Uniunea Europeana, si anume cresterea eficientei Administratiei de Stat si centrale, si locale. - E o alta etapa, cea a integrarii in Uniunea Europeana... - Aici sunt de apreciat eforturile facute de acest guvern pentru a introduce mijloace moderne - E administration - adica metode electronice in administratie, in licitatii, in achizitii si asa mai departe, ceea ce constituie o premisa ca sa putem si simplifica aparatul administrativ si sa reducem sursele de coruptie. Este nevoie de o batalie eficienta impotriva coruptiei, care a patruns in toti porii societatii romanesti. - Poate si doreste acest guvern sa duca o asemenea batalie sau va fi nevoie de un alt guvern? - Pe aceasta tema am mai avut discutii cu reprezentantii guvernului si cu primul-ministru. Se va impune, dupa aceste doua momente - NATO si reuniunea la nivel inalt de la Copenhaga a Uniunii Europene -, o sporire a eficientei guvernului. Dupa Praga, urmeaza iarasi o perioada foarte serioasa. Trebuie intarit intregul aparat administrativ, guvernamental, ca sa putem rezolva aceste probleme. Plus tot ceea ce urmeaza pana in anul 2007, sunt 5 ani de zile in care noi trebuie sa recuperam foarte mari ramaneri in urma. Cum anume perfectionam aparatul? Trebuie si aici o anumita gandire cum sa creasca eficienta: prin restructurari ale guvernului, ale aparatului administrativ, prin reducerea birocratiei si masuri de eliminare a faptelor de coruptie. - Domnule presedinte, de acum, frontiera de rasarit a tarii noastre va fi frontiera spatiului NATO. Cum vedeti relatiile Romaniei pe viitor cu Rusia, Ucraina, Republica Moldova? - Este iarasi o problema importanta pentru intreaga noastra politica externa. Sunt cunoscute eforturile noastre de pana acum ca sa normalizam relatiile noastre cu toate aceste state. Este o preocupare nu numai a noastra. Este preocuparea si a NATO, si a Uniunii Europene. Dorim relatii mai normale si cu Rusia, si cu Ucraina, si cu Republica Moldova. - Ceea ce asteapta partenerii nostri din NATO si Uniunea Europeana sunt si frontiere mai sigure. - Si frontiere mai sigure. Deci, pe de o parte, trebuie sa imbunatatim relatiile cu tarile din acest spatiu. Pe de alta parte, sa luam acele masuri convenite si cu Uniunea Europeana, acum si cu NATO, in ceea ce priveste garantarea securitatii la frontierele noastre. Primul-ministru Adrian Nastase: "Eforturile noastre nu se opresc la momentul Praga"- Domnule prim-ministru, presedintele Bush a declarat la Washington ca "Romania este varful de lance al extinderii NATO spre Est". Ce implicatii strategice considerati ca vor urma pentru Romania dupa aceasta declaratie? - Mesajul presedintelui Bush valideaza semnificatia strategica a aderarii Romaniei la NATO. Exprima faptul ca suntem la intersectia unor vectori de interes pentru comunitatea transatlantica ce vizeaza promovarea valorilor democratiei, stabilitatii, economiei de piata, increderii catre Est, spre zona Marii Negre si dincolo de aceasta, ca si spre Orientul Mijlociu. Suntem constienti de pozitia noastra geografica, dar si de potentialul economic, strategic, militar, pe care il avem pentru a consolida aceasta viziune. Situarea geografica nu este insa suficienta pentru a da substanta si credibilitatea necesare acestei contributii. Romania este cel mai mare dintre statele candidate acum la primirea invitatiei de aderare la NATO, din toate punctele de vedere. Aceasta realitate ne determina sa ne concentram energia in perioada urmatoare pentru accelerarea intregului proces de reforma, in primul rand in economie, continuarea modernizarii armatei si valorificarea rezultatelor pozitive pe care le-am inregistrat in ultimii doi ani. Afirmatia presedintelui Bush exprima increderea in capacitatea noastra, a romanilor, de a confirma angajamentele asumate. Este o responsabilitate pe care sunt convins ca o vom onora in continuare cu cele mai bune rezultate. Dorim sa contribuim la coeziunea euroatlantica si la succesul proiectului Europei Unite prin aderarea noastra, cat mai curand posibil, la Uniunea Europeana. Avem vointa politica si capacitatea de a contribui la indeplinirea in continuare a misiunilor Aliantei si la mentinerea NATO ca principal pilon de securitate si aparare al spatiului euroatlantic. - Sunt diferente intre mesajul presedintelui Bush de acum si cel din urma cu un an, cand l-ati vizitat la Casa Alba? - Sunt diferente si cred ca sunt si motive pentru a fi asa. In urma cu un an, mesajul sau exprima viziune si incredere in sansele Romaniei de a reusi performanta de a adera la Alianta si de a obtine progrese vizibile in plan economic si social, in realizarea reformelor. Imi amintesc ca presedintele exprima hotararea sa de a crea conditiile pentru ca viziunea largirii Aliantei de la Marea Baltica la Marea Neagra sa se implineasca, dar si indemnul de a face ceea ce depinde de noi pentru a implini aceasta viziune. Faptul ca, acum, presedintele Bush apreciaza felul cum ne-am facut treaba inseamna o validare a eforturilor noastre, o apreciere pentru modul in care Romania a inteles aceasta sansa istorica. Venirea sa la Bucuresti, dupa decizia pozitiva de la Praga, inseamna, de fapt, confirmarea unui angajament indeplinit. - Tot presedintele Bush a spus ca daca vom fi invitati in NATO "vom fi toti pentru unul si unul pentru toti". Ce poate face America pentru Romania ne putem imagina, dar ce ar putea face Romania pentru America in afara de a furniza militari pentru diverse teatre de operatiuni? - Esenta acestui principiu este articolul V al Tratatului, care a fost aplicat, de altfel, pentru prima data dupa atentatele teroriste din 11 septembrie, cand toate statele membre NATO au considerat atacul asupra unuia dintre ele ca fiind indreptat impotriva tuturor. Romania a reactionat solidar, comportandu-se ca un membru de facto al Aliantei. Este o reconfirmare a unei conduite consecvente pe care tara noastra a avut-o in ultimul deceniu fata de valorile si obiectivele de securitate, stabilitate, democratie si libertate impartasite de SUA si aliatii sai. Aceasta atitudine solidara inseamna mai mult decat participarea militarilor romani in actiunile antiteroriste din Afganistan sau in operatiunile din Europa de sud-est. Asigurarea dreptului de survol pentru aviatia aliata, punerea la dispozitie a sprijinului logistic, inclusiv pentru rotatia trupelor NATO, cooperarea intensa in domeniul informatiilor si altele reprezinta contributii concrete ale Romaniei la aplicarea acestui principiu. Dupa ce vom deveni membri ai Aliantei, Romania va participa la "Angajamentul pentru capacitati", ce va fi adoptat la Praga. Printre altele, acesta prevede specializarea membrilor NATO intr-o anumita categorie de capacitati si punerea acestora la dispozitia intregii Aliante. Optiunile noastre vizeaza domenii cum sunt trupele speciale de vanatori de munte, informatiile, capacitatea de transport aerian si alte domenii. - Care ar trebui sa fie prioritatile Romaniei pe perioada procesului de ratificare a admiterii tarii noastre in NATO? - Eforturile noastre pentru aderarea deplina in Alianta nu se opresc la momentul Praga. Ne asteapta un an dificil si cu activitati intense, cu o noua dinamica a demersurilor in plan extern pentru asigurarea succesului ratificarii protocolului de aderare de catre statele aliate. Am adoptat o Strategie de actiune in perioada post-Praga, cuprinzand masuri pentru finalizarea reformelor, ducerea la indeplinire a angajamentelor ce vor fi asumate prin documentele de aderare si pentru consolidarea relatiilor Romaniei cu partenerii din Alianta. Ne-am stabilit sarcini precise in monitorizarea aplicarii angajamentelor, in preluarea aquis-ului NATO in plan legislativ si institutional, in modul de gestionare a resurselor umane, a resurselor financiare pentru exercitarea calitatii de membru al Aliantei. In perspectiva, principalele obiective sunt incluse in ciclul al patrulea al Planului National de Aderare. Aceste eforturi sunt complementare si intaresc masurile prioritare pentru integrare europeana, pentru perioada noiembrie 2002-decembrie 2003, adoptate recent de Guvern. Este semnificativ, cred, ca, la trei saptamani dupa momentul Praga, Uniunea Europeana va decide data la care Romania ar putea deveni membru si al acestui organism. Vom continua sa contribuim la misiunile Aliantei in plan regional si sa diversificam capacitatea noastra de participare la acestea, in contextul noii initiative privind capabilitatile, precum si a viitoarei forte de raspuns a NATO. Ne propunem, totodata, ca, odata cu aderarea la NATO, sa consolidam industria de aparare a Romaniei, pentru deschiderea de noi oportunitati de relansare a acestui domeniu strategic al economiei romanesti. - Cum ati putea consolida deschiderea certa pe care administratia Bush o arata in relatia bilaterala cu Romania? - Vom fi la fel de seriosi in abordarea proiectelor noastre comune, in respectarea si promovarea valorilor care dau sens indentitatii noastre euroatlantice. Aceasta deschidere istorica in relatiile noastre cu Statele Unite este o sansa pentru consolidarea unei statornice aliante pentru democratie, securitate si prosperitate intre popoarele noastre. Vom urma consecvent viziunea comuna privind meritele si sensul de a fi ale unei asemenea aliante si vom confirma concret angajamentele, programele de dezvoltare si reformele pe care tara noastra si le-a propus. Romania va continua sa fie un aliat strategic al SUA in aceasta regiune, din pozitia sa de viitoare membra a Uniunii Europene. Credibilitatea pe care noi, romanii, am dobandit-o in aceasta perioada, confirmata de vizita istorica a presedintelui Bush, este una dintre cele mai pretioase impliniri nationale. Ea intregeste momentul atat de asteptat al invitarii Romaniei in Alianta Nord-Atlantica. Am incredere ca suntem pe o cale buna si ca avem alaturi de noi prieteni adevarati.

1 din 10 elevi de clase primare fumeaza 5 tigari pe zi

Unul din zece elevi din clasele primare fumeaza 5 tigari zilnic. "Copii in varsta de 7-8 ani debuteaza in fumat. Scaderea varstei fumatorilor se datoreaza reclamelor la tutun, care nu au fost combatute timp de 10 ani. Pe langa copiii care deja fumeaza in fiecare zi, numarul celor care au incercat o tigara este mult mai mare. In liceu, procentul fumatorilor este de 12-15 la suta, iar in facultate, 22 la suta dintre studenti, chiar si la medicina, fumeaza", a declarat conf. dr. Florin Mihaltan, medic pneumoftiziolog si presedintele Asociatiei "Aer Pur". Datele privind prevalenta fumatului sunt la fel de ingrijoratoare si in randul bucurestenilor, 49 la suta dintre barbati si 36 la suta dintre femei avand viciul fumatului.

Anuntata reducere a fiscalitatii - pe seama angajatorilor si a celor cu salarii mari

Persoanele cu salarii brute intre aproximativ 20,5 si 29 de milioane de lei vor primi un salariu net diminuat de la 1 ianuarie. In schimb, angajatorii vor plati mai mult statului, pentru aceleasi salarii (diminuate). Pe sest, fara sa mediatizeze in vreun fel aceasta operatiune extrem de importanta, Guvernul a aprobat cresterea plafonului maxim al bazei de calcul pentru contributiile de asigurari sociale, de la 3 la 5 salarii medii brute pe economie. Ordonanta de urgenta care a consfintit aceasta modificare a Legii pensiilor a fost publicata de mai bine de o saptamana in Monitorul Oficial (mai precis, pe 13 noiembrie 2002), dar nici un oficial din Ministerul de Finante sau din Ministerul Muncii n-a catadicsit sa arunce vreo vorba presei. Aceasta tacere suspecta are insa o explicatie foarte logica: informatia spulbera vorbaria guvernamentala referitoare la reducerea contributiilor sociale. Reducerea fiscalitatii inseamna ca statul renunta la o cota-parte din taxele si impozitele percepute populatiei si/sau agentilor economici. Pe malul Dambovitei insa, statul nu renunta la sumele colectate, ci doar dispune sa se ia de la unii mai putin, de la altii mai mult. Astfel, se trambiteaza scaderea, de la 1 ianuarie 2003, a cotelor din CAS care le revin angajatilor - de la o treime din 35, 40 sau 45 la suta din salariul brut, cat sunt in prezent, la 9,5 la suta pentru toti angajatii, indiferent de conditiile de munca. Nu se spune insa ca diferentele (pana la 35, 40 sau 45 la suta) vor fi suportate de angajatori. Pe de alta parte, in termenii folositi la calcularea veniturilor bugetare, cresterea plafonului maxim al bazei de calcul a pensiilor se traduce astfel: din sumele care se vor colecta suplimentar, la asigurarile sociale, pe seama celor ce au un venit lunar echivalent cu suma a 3 pana la 5 salarii medii brute pe economie si (mai ales) pe seama angajatorilor acestora, se vor acoperi pierderile scriptice generate de reducerea globala a contributiilor pentru somaj si sanatate.

Alarma falsa cu bomba la Mondialele de gimnastica

Ieri dupa-amiaza, cu cateva zeci de minute inaintea inceperii concursului de calificari de la fete, organizatorii au primit un telefon anonim care anunta prezenta unei bombe in sala in care se antrenau israelienii. Imediat, toti sportivii au fost scosi din sala si escortati spre hotel, iar specialistii antitero au inceput sa scotoceasca sala de antrenamente, legata cu un tunel de sala de competitii. Dupa o ora de cautari s-a dovedit ca alarma a fost fal

O zi istorica pentru Romania

Summit-ul NATO de la Praga si vizita presedintelui Bush la Bucuresti din urmatoarele 48 de ore au toate sansele sa marcheze evolutia Romaniei pe o lunga perioada de timp. Impreuna, cele doua evenimente pot scurta semnificativ drumul Romaniei catre o democratie matura si o prosperitate durabila. NATO, alianta democratiilor occidentale, nu si-a gasit multa vreme dupa prabusirea comunismului un obiectiv pe masura. Dupa 11 septembrie s-a creat practic un nou NATO. Condoleezza Rice spunea la 1 octombrie, conturand noua strategie de securitate nationala a Americii, cu referire si la NATO: "De la prabusirea zidului Berlinului la prabusirea World Trade Center s-a pus capat unei lungi tranzitii. Amenintarile de azi nu mai vin de la armate mari, ci de la bande mici de teroristi, nu mai vin de la state puternice, ci de la state dezorganizate si ratate". Extinderea NATO inainte de 11 septembrie putea fi privita ca o simpla competitie de alocare a resurselor. Atunci cand NATO s-ar fi extins cu 7 state odata, a face parte din Alianta nu ar fi insemnat foarte mult. Problema ar fi fost doar daca am fi ramas neinvitati, deoarece resursele si asa limitate s-ar fi distribuit numai celor alesi, iar Romania ar fi ramas in compania unor state cu mari probleme, asa cum mai sunt cele din fostul spatiu iugoslav, Ucraina si Belarus. Dupa 11 septembrie, apartenenta la NATO a incetat sa mai fie doar o carte de vizita. Astazi, apartenenta la Alianta ar trebui sa insemne si implicare activa, cu costuri umane si materiale importante, in razboiul fierbinte impotriva terorismului. Este momentul in care unele state NATO din Uniunea Europeana - Germania lui Schroeder sau Franta lui Chirac, de exemplu - s-au distantat de viziunea americana in ceea ce priveste Irakul si ceea ce va urma dupa. Administratia de la Casa Alba nu si-a ascuns dezamagirea pentru aceste pozitii. Nu intamplator presedintele Bush vorbeste despre "aerul proaspat al tinerelor democratii". Despre faptul ca acestea "stiu mai bine sa pretuiasca libertatea dupa ce au luptat de curand impotriva dictaturii". Singurele vizite de stat care au avut loc in acest an la Casa Alba au fost cele ale esticilor Kwasniewski si Havel, semn ca presedintele Bush vede in Estul european un centru de greutate al SUA pe batranul continent. Este in acelasi timp un semnal ca Washingtonul este iritat ca vest-europenii trec acum cu usurinta peste sprijinul pe care l-au primit dupa al doilea razboi mondial si in epoca razboiului rece. Americanii semnaleaza ca au alternativa: noile democratii est-europene sarace, dar foarte hotarate sa-si croiasca un drum. Asa se explica si determinarea Statelor Unite de a merge la Praga pe o "extindere robusta". Cu 24 de ore inainte de summit-ul NATO, la Washington existau inca rezerve fata de invitarea Bulgariei - din cauza vanzarilor de arme catre Irak - Letoniei si Sloveniei - din cauza lipsei de reforme in domeniul militar si a dezinteresului fata de Alianta. Si totusi, presedintele Bush continua sa creada in extinderea cu 7 tari. Mai departe, Senatul american urmeaza sa ratifice admiterea noilor invitati, probabil pana in iulie anul viitor, dupa ce in perioada ianuarie-martie se vor fi negociat protocoalele de aderare cu fiecare stat in parte. Romania, ca si Bulgaria, are mai mult timp pentru NATO si fiindca celelalte state invitate la Praga se pregatesc ca peste numai 13 luni sa intre in Uniunea Europeana. Acest lucru le ocupa toate energiile si sunt mai putin dispuse la un parteneriat sustinut cu Statele Unite. Intre cei care vor fi invitati la Praga, Romania are o pozitie cu totul aparte: Bucurestiul a trimis militari combatanti in Afganistan si a semnat, in ciuda opozitiei Europei, Tratatul in privinta CPI. De altfel, de aici, de la Washington, presedintele Bush a singularizat Romania, trimitand mesaje fara echivoc. Astfel, el a spus ca "de aceasta data americanii vor sosi cu adevarat in Romania, ca vom fi toti pentru unul si unul pentru toti, ca nu vor mai fi MUnchenuri si Ialte". Totodata, el a spus ceva ce ar putea da noua dimensiune strategica a tarii noastre in Europa: "Romania este varful de lance al extinderii NATO in Est". Daca vizita la Bucuresti a presedintelui Bush va decurge bine, exista toate sansele ca Romania sa devina in Estul continentului un cap de pod american, o Turcie in varianta crestina, cu toate avantajele uriase ce decurg de aici. Un asemenea tip de relatie ar putea nemultumi insa Europa, care, recent, a mai facut cativa pasi semnificativi spre Romania: a fixat deja 2007 ca data-tinta pentru aderarea la UE si a votat sporirea substantiala a ajutorului financiar si asa important pentru tara noastra. Plus angajamentul de a nu reimpune vize romanilor. Intr-o asemenea situatie, Romania de astazi ar trebui sa adopte politica pragmatica a nediferentierii intre occidentali. Deocamdata, tara noastra intra in NATO si, ca urmare, trebuie sa se comporte ca un membru de nadejde al Aliantei. Cand va veni vremea sa intre si in Uniunea Europeana, ea se va comporta ca un membru responsabil al acesteia. In general, in acest moment istoric, ce e bine pentru Romania, e bine si pentru America si pentru Europa, si pentru toata lumea occidentala.

Inima romanului Victor Dobanca, decedat in Israel - transplantata unui israelian

Muncitorul Victor Dobanca, nascut la 31 martie 1949, originar din satul Verbia, com. Gramesti, judetul Suceava, aflat in Israel cu contract legal, a decedat la 18 noiembrie a.c., in urma unui accident de munca. Patronul firmei, Peter Weisinger, a instiintat-o telefonic pe sotia acestuia, Elena, despre deces. Ulterior, in urma acordului scris pe care medicii de la spitalul Tel Hashomer sustin ca ea si l-a dat, inima lui Victor Dobanca a fost transplantata unui barbat din orasul Netanya, 42 de ani, care suferea de insuficienta cardiaca. Ziarul "Haaretz" scrie ca familia defunctului si-a dat consimtamantul sa-i mai fie prelevate ficatul si rinichii. Ambasada Romaniei la Tel Aviv, prin chiar doamna ambasador Mariana Stoica, ne-a informat, oficial, ca in aceasta problema nu a avut nici un rol, contactele dintre spital si sotia decedatului desfasurandu-se pe alte cai.

Amenintare terorista la Ambasada Rusiei

Marti seara, agitatie mare la Ambasada Federatiei Ruse de pe Bulevardul Kiseleff. Masini de politie, ambulante, trupe de interventie ale SRI, mascati ai Ministerului de Interne si jandarmi cu automatul in mana - toata aceasta armata este in alarma. Conducerea e preluata de comisarul-sef Vasile Popa, adjunctul sefului Politiei Capitalei. In jurul orei 21, traficul e blocat pentru cateva minute. In fata ambasadei se monteaza un cordon de jandarmi din trupele de interventie. Cu cateva minute inainte, diplomatii rusi au primit un telefon de amenintare. Se vorbeste de o bomba si de o grupare terorista. Oficiala e doar informatia cum ca, la 20.30, un barbat care vorbea prost romaneste a amenintat prin telefon ca va mitralia sediul ambasadei. Cu trecerea timpului, apar si alte variante. Cand la fata locului apare chestorul Mihai Gheorghe, seful Politiei Capitalei, se zvoneste de o aplicatie a fortelor de ordine! Mai tarziu, in timp ce la televizor rula un film in care sarbii atacau Ambasada SUA la Bucuresti, pe Kiseleff se vorbeste de un comando cecen care vrea sa atace corpul diplomatic rus. Sediul ambasadei este in intuneric - personalul a fost evacuat. Dupa un control al echipelor speciale, se anunta ca alarma a fost falsa. Amenintarea de marti seara a sporit tensiunea fortelor de ordine, care se pregatesc pentru vizita presedintelui american, George W. Bush. Interventia trupelor speciale a fost imediata, mai ales ca in apropierea Ambasadei Rusiei se afla resedinta ambasadorului SUA si sediul central al PSD. Ieri, intr-o conferinta de presa, generalul Gheorghe Carp, seful Directiei de Organizare, Mobilizare si Operativ a MI, a declarat ca au fost inregistrate, de fapt, doua amenintari cu bomba la adresa ambasadei. In jurul orei 20, secretarul nr. 1 al ambasadei a sunat la Ministerul Afacerilor Externe, cabinetul ministrului Mircea Geoana alertand imediat SRI si MI, in legatura cu amenintarea primita telefonic la ambasada rusa. In timp ce specialistii verificau zona, un barbat care vorbea stricat romaneste a sunat la dispeceratul Politiei Capitalei, vorbind despre amplasarea unui dispozitiv exploziv. Pentru ca la dispecerat se inregistreaza apelul telefonic si numarul de la care s-a sunat, politistii au declansat o ancheta, conform careia se pare ca s-a sunat din Bucuresti. Generalul Carp a mai spus ca nu cunoaste daca este vorba despre un test al serviciilor secrete, inclinand spre ipoteza ca autorul este un amator. "Nu se pune problema ca vizita presedintelui american sa fie pusa in pericol prin astfel de amenintari", a mai spus oficialul MI.

Ion Iliescu - in dialog cu Dumitru Tinu si Cornel Nistorescu

La ora cand urmariti acesta emisiune, Romania va fi fost invitata sa se alature Aliantei Nord-Atlantice. Un eveniment pentru cartea de istorie. Cea mai ampla deschidere a NATO de la crearea sa, incluzand de data aceasta si tara noastra. Practic, frontiera de rasarit a Romaniei a devenit frontiera NATO". Acestea vor fi cuvintele de introducere in editia speciala a emisiunii "In fata presei", pe care o puteti vedea in aceasta seara, incepand cu ora 23,00, la Prima TV. Gazetarii Dumitru Tinu si Cornel Nistorescu il au ca invitat pe presedintele Ion Iliescu, alaturi de care vor discuta despre acest eveniment si despre perspectivele tarii noastre in noul context geopolitic.

A sosit elicopterul presedintelui Bush

Mai multe "transporturi speciale" au aterizat pe Aeroportul Otopeni, pentru a aduce in Romania echipamentul serviciilor secrete americane care se ocupa cu paza presedintelui Bush. Dintr-o aeronava au fost descarcate cinci jeep-uri cu geamuri fumurii si cateva dubite, purtand probabil aparatura de interceptare. Toate aceste vehicule aduse din SUA aveau, deja, la sosire numere de inmatriculare romanesti. A ajuns in tara si a fost asamblat de ieri si un elicopter din flota prezidentiala americana, care a fost transportat cu o aeronava Hercules.

Lidera prostituatelor barladene a fost premiata de PRM

Senatorul PRM de Vaslui Corneliu Bichinet a gasit de cuviinta sa ofere o serie de premii in bani unor tineri pentru activitatea desfasurata in domeniile lor de activitate in 2002. Premiile au fost cuprinse intre 2 si 10 milioane de lei. De remarcat este faptul ca un premiu de 2 milioane de lei i s-a acordat si Magdalenei Foraiber, presedinta sindicatului "Mimoza pudica" a prostituatelor din Barlad. Insa aceasta nu si-a putut ridica premiul deoarece se afla la "munca" in Italia. Amintim ca, in primavara acestui an, lidera sindicatului prostituatelor din Barlad a fost in audienta la senatorul vasluian pentru a-i solicita urgentarea legalizarii celei mai vechi meserii din lume si a-i cere relatii despre integrarea Romaniei in NATO si UE, informeaza RomNET. In ceea ce priveste premiile oferite de senatorul PRM, cel mai consistent premiu, in valoare de 10 milioane de lei, l-a primit Organizatia de Tineret a PRM din comuna Dragomiresti. Cei mai numerosi premianti au fost din randul mass-media, printre acestia aflandu-se si doi reporteri ai defunctului post de televiziune OTV.

Premierul crede ca presedintele n-ar trebui sa se amestece

Primul-ministru Adrian Nastase este de parere ca presedintele tarii nu ar trebui sa se amestece in chestiuni care tin de Parchetul National Anticoruptie. Invitat al emisiunii "Intrebari, raspunsuri, adevaruri" difuzata pe postul TVR 1, marti, la ora 20, Adrian Nastase a declarat ca nu stie de existenta vreunor presiuni ori interventii facute asupra PNA. Precizam ca, saptamana trecuta, presedintele Ion Iliescu a dezvaluit public faptul ca asupra PNA s-au exercitat presiuni si interventii cu scopul deturnarii activitatii PNA. Domnia sa a avertizat ca nu va permite nimanui asemenea ingerinte. Ion Iliescu a garantat pentru independenta PNA, subliniind ca se va implica personal in protejarea magistratilor acestui Parchet. Marti seara, primul-ministru si-a exprimat parerea, in totala contradictie cu pozitia presedintelui Ion Iliescu, in chestiunea grava a perturbarii activitatii PNA: "Eu cred ca nu trebuie sa se amestece. (...) Nu stiu, eu nu cred ca cineva trebuie sa-i garanteze sefului PNA independenta, pentru ca atunci situatia este intr-adevar serioasa. (...) Eu cred ca PNA trebuie sa functioneze cu adevarat independent si am avut impresia ca asta si face, fara sa fie nevoie sa-l protejeze cineva", subliniind ca nu stie exact la ce s-a referit presedintele, premierul a promis ca va discuta problema cand se va intalni cu Ion Iliescu. Ulterior exprimarii transante a pozitiei sale, Adrian Nastase a revenit nuantand: "Nu cred ca este atat de grav, cred ca domnul presedinte pur si simplu a vrut sa dea un semnal in legatura cu necesitatea de a nu se face nici un fel de interventii, si lucrul acesta mi se pare de la sine inteles". Seful PNA, procurorul general Ioan Amarie, si-a exprimat la inceputul acestei saptamani bucuria fata de reactia presedintelui, subliniind ca dupa apelul lansat de Ion Iliescu nu va mai indrazni nimenPremierul crede ca presedintele n-ar trebui sa se amestecei sa faca presiuni asupra PNA.

Procurorii au stabilit ca Adrian Nastase n-a comis nici o fapta penala

Parchetul CSJ a finalizat ancheta privind raspandirea pe Internet a "Raportului Armagedon II". Biroul de presa al Parchetului Curtii Supreme de Justitie a comunicat ieri ca informatiile continute in raportul sus-amintit privitoare la persoana, activitatea si familia premierului Adrian Nastase sunt nereale. "Respectivele afirmatii sunt contrazise de documentele si datele obtinute in cursul cercetarii, constituind simple speculatii nesustinute de elemente concrete cu semnificatie juridica. De asemenea, acuzatiile aduse domnului Adrian Nastase, privind savarsirea unor infractiuni, sunt complet neintemeiate, nefiind intrunite elementele constitutive ale nici unei fapte penale", se arata in comunicat, precizandu-se ca procurorii au ajuns la aceste concluzii dupa audierea tuturor persoanelor care puteau furniza date despre veridicitatea celor afirmate in "Raport" si dupa "coroborarea" acestor declaratii cu documentele prezentate in apararea lui de catre primul-ministru Adrian Nastase. Anchetatorii au dispus totusi scoaterea de sub urmarire penala a inculpatului Ovidiu Iane si a invinuitului Mugur Ciuvica pentru infractiunea de comunicare de informatii false. Reamintim ca, la inceputul acestui an, imediat dupa lansarea pe Internat a "Raportului", autoritatile au declansat urmarirea penala sub aceasta acuzatie, dispunand chiar si arestarea inculpatului Ovidiu Iane. Mai-marii zilei de atunci ai Parchetului CSJ (ulterior debarcati din functiile de conducere) au organizat chiar si o conferinta de presa "cu noaptea-n cap" pentru a prezenta presei imensul prejudiciu creat tarii prin fapta celor doi. Intre timp, spiritele s-au mai calmat si, in prezent, anchetatorii au constatat ca, urmare a difuzarii raportului pe Internet, "nu au existat elemente care sa duca la concluzia afectarii relatiilor internationale ale Romaniei, starea de pericol pentru stabilitatea raporturilor internationale ale tarii nefiind produsa". Ce a mai ramas din acest dosar? Acuzatia de utilizare fara licenta a unui program de calculator, formulata impotriva lui Ovidiu Iane, impotriva caruia reprezentantul legal in Romania al Microsoft Corporation - Symantec Corporation a formulat plangere penala, constituindu-se parte civila cu suma de circa 42,5 milioane de lei. Solutionarea acestui capat de dosar revine Parchetului Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti, sesizat prin ordonanta Parchetului CSJ din 18 noiembrie a.c.

Presedintele Bush a renuntat in ultimul moment sa vorbeasca in sediul Radio Europa Libera

Cuvantarea pe care presedintele Bush urma sa o tina ieri in fata Summitului Atlantic Studentesc, cu participarea a peste 200 de studenti din 38 de tari, inclusiv Romania, pentru a le oferi posibilitatea de a se intalni cu reprezentanti la varf ai Aliantei si a simula intalnirea unui consiliu ministerial al organizatiei, si-a schimbat in ultimul moment locul de desfasurare din motive de securitate. Initial, intalnirea studenteasca trebuia sa aiba loc la sediul postului de radio Europa Libera, dar s-a decis ca studentii sa se intalneasca cu Bush la Hotelul Hilton, unde este gazduit presedintele si unde masurile de securitate sunt de o extrema rigurozitate. "Nu au existat amenintari specifice, dar am fost nelinistiti", a declarat o oficialitate a delegatiei americane. Pe de alta parte, in centrul istoric al orasului a avut loc, tot miercuri, o manifestatie de protest, cu participarea a 400 de oameni, dupa aprecierile politiei, 2.000, potrivit organizatorilor. S-au strigat lozinci ostile la adresa lui Bush si a NATO, descris de secretarul general al Partidului Comunist Ceh, Miroslav Grebenicek, ca fiind "mana lunga a Statelor Unite". Demonstratia a decurs insa in mod pasnic. In fine, in cursul serii, presedintele Havel urma sa ofere la Hrad, sediul presedintiei, un dineu in onoarea sefilor delegatilor din tarile NATO.

Andreea Raducan a inaugurat o fabrica de paine

Fabrica de paine Andreea", dupa prenumele multiplei campioane de gimnastica Andreea Raducan, a fost deschisa, ieri la pranz, 26 iunie, in Barlad. Andreea, "ajutata" de ministrul Ilie Sarbu, a taiat panglica inaugurala. Investitia realizata de fostul arbitru international de fotbal Adrian Porumboiu depaseste 3 miliarde lei. "Tinand cont de ponderea numarului mare de salariati la grupul de firme pe care il conduc, circa 3.200 de angajati, nu reprezinta mare lucru", a precizat omul de afaceri vasluian. Intrebata daca a fost de acord sa asocieze numele cu fabrica de paine patronata de Adrian Porumboiu si administrata de fostul arbitru international Ioan Craciunescu, campioana de gimnastica a replicat: "De ce nu? Doar e painea noastra cea de toate zilele!".

Adrian Porumboiu si Ioan Craciunescu - mari investitori in agricultura

In Romania zilelor noastre toata lumea se pricepe la fotbal si agricultura - asa ar suna o zicala ironica adresata unor intreprinzatori din regiunea Moldovei, fosti arbitri internationali de fotbal in frunte cu Adrian Porumboiu si Ioan Craciunescu, care au investit sume mari in zootehnie. Ferma zootehnica de la Badeana, situata la 2 km de Barlad, a intrat ieri la pranz in circuitul celor mai mari ferme zootehnice din Europa de est. Ocupand o suprafata de 80 ha, complexul zootehnic de la Badeana detine 940 capete de bovine din rasa Holstein. De altfel, grupul de firme Racova Com Agro Pan SA este mult mai complex, administrand printre altele 46 de ferme vegetale cu o suprafata totala de 30.000 ha din care 18.500 ha cultivate cu grau (fiind unul dintre cei mai mari producatori agricoli interni), numarul salariatilor depasind 3.200. In cea mai mare parte, terenul agricol a fost preluat in arenda de la micii proprietari. Valoarea arendei se ridica anual la circa 2 milioane USD.

Deputatii din Comisia de aparare isi risca pielea in Afganistan

Patru deputati din Comisia de aparare - Razvan Ionescu (PSD), Sorin Frunzaverde (PD), Danut Saulea (PRM) si Toro Tibor (UDMR) - si-au luat inima in dinti si vor pleca, la inceputul lunii iulie, la Kabul, pentru a vedea la fata locului conditiile in care activeaza militarii romani aflati in Afganistan. Cei patru vor fi transportati de un avion al Ministerului Apararii, iar cazarea le va fi asigurata probabil tot cu ajutorul acestui minister. Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a aprobat aceasta vizita, desi nu figura in planul de deplasari externe pe anul 2002, avand in vedere ca cei patru nu vor cheltui decat diurna pentru cele 2-3 zile cat vor ramane la Kabul.

De "Ziua drapelului national" au defilat si... caini comunitari

eri a fost Ziua drapelului Romaniei. Aceasta zi - a carei sarbatorire prin lege se datoreaza unei initiative legislative a parlamentarilor valceni (Legea 75/1994) - a fost aleasa si pentru a comemora sfintirea steagului revolutiei din 1848, sfintit o data cu deschiderea taberei lui Magheru pe Campia Raurenilor de la Troianu, Rm. Valcea. Drapelul Romaniei, inaltat ieri pe catargul din fata Prefecturii Valcea, a fost sfintit de catre PS Gherasim, Episcopul Ramnicului. In afara de oficialitati, soldati si ziaristi, prea putini valceni au asistat ieri la sarbatorirea drapelului. Cei prezenti "au zambit" sau "au ramas consternati" cand, la defilarea Garzii de onoare, soldatii au fost insotiti si de... trei caini comunitari care "au dat culoare" acestei manifestatii.

Parohia Agentiei Nationale de Securitate se va hotari pe 5 iulie

CSAT se intruneste pe 5 iulie, a anuntat, ieri, purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Corina Cretu. Sedinta va hotari statutul Agentiei Nationale de Securitate (ANS). ANS a fost marul discordiei intre Guvern si Palatul Cotroceni, presedintele Ion Iliescu pronuntandu-se impotriva subordonarii ei guvernului.